Hai-hui prin Suhard alunecând pe zăpadă (1 februarie 2015)

Foto: Călin Gabor si Călin Musteaţă

Text: Călin Musteaţă

Parcă pe an ce trece iernile sunt tot mai sărace în zăpadă, iar dealurile din împrejurimi nu ne mai oferă porţia de satisfacţie a schiatului. Din acest motiv, iaca, suntem nevoiţi să căutăm alte locuri unde să ne putem „încărca bateriile”, dar nu-i bai cine îşi doreşte caută şi găseşte. Am căutat şi am găsit zăpada suficientă în munţii Suhardului, iar duminică nu am stat pe gânduri: în maşină şi hai pe munţii noştri dragi. Ne-am adunat vreo şapte, mai cu schiuri mai cu snowboard-ul mai la bocanc: Adi Hogiu, Cornel Moldovan, Stefan Sălăgean, Calin Gabor, Alina Vlad, Dragoş Musteaţă şi Călin Musteaţă, am fost cei care …, dar ce mai contează noi vrem să fim pe munte. 

Foto 1. you are ready?

Am plecat din Prundu Bârgăului cu două maşini spre Podul Coşnei de unde am cotit spre Coşna şi mai departe pe drumul forestier de pe Valea Bancului şi apoi stânga pe Coşna. Am abandonat maşinile pe marginea drumului în Pasul Suhard (1150 m) şi cu echipamentul la spinare am pornit către Vârful Omului (1932 m). În spatele nostru cresta Rodnei începând cu Inăul (2279 m), şi Inăuţul (2222 m) ne veghează urcuşul. Zăpada îngheţată cedează uneori sub bocancii noştri. Nu ne-am propus să urcăm pe vârf şi nici nu am fi reuşit deoarece sus sufla vânt destul de tare (aprox 70 – 80 km/h), şi zăpada viscolită de obligă să ne acoperim toată faţa. 

Foto 2. fantasticii

După un urcuş de aproximativ 3 ore ajungem sub creastă unde hotărâm să lăsăm schiurile şi o parte adică eu Adi şi Ştefan ne încumetăm spre vârf. Timp avem şi ar fi păcat să nu avem vârful sub picioare. Calin Gabor şi Alina ne iau urma. Ajungem sub vârf dar spre necazul nostru suntem nevoiţi să renunţăm. Lipsa colţarilor şi zăpada îngheţată ne dau de înţeles ca ar fi mai cuminte să ne întoarcem la schiuri. Ştim că muntele nu te iartă dacă greşeşti sau te încăpăţînezi şi preferam să nu riscăm. Vântul parcă s-a-nteţit şi cu toate că temperatura era doar undeva la - 8 grade tremurăm de frig. Coborâm fără păreri de rău. 

Foto 3. Corneliu 

Ne echipăm pentru coborârea pe schiuri şi ne lansăm spre vale îmbătaţi de splendoarea alunecării pe zăpadă. Ici colo câte un petic de pulver viscolit mă frânează, dar nici nu apuc bine să mă uit în jur pe unde sunt prietenii mei că iaca suntem la drum. Suntem ca nişte copii care au primit jucăria preferată. Ce mai pentru asta am venit. Hai la drum ca îndată e seară. Totuşi se mai fac câteva coborâri scurte… bonus. Pe data viitoare. 

 Foto 4. echilibru

Foto 5. Alina şi Călin