Pagini

23 iunie 2014

Pietrosul Rodnei (2303 m alt.) sau Cei din urma vor fi cei dintai (22 iunie 2014)

Foto 1. o mica Elvetie

Foto: Calin Musteata, Adrian Hogiu si subsemnatul

De mult timp, trecand de multe ori pe langa Vf. Pietrosul Rodnei, vazandu-l asa semet, impunator, m-am gandit cum si cand voi ajunge sa-l "cuceresc".
Acest lucru s-a intamplat pana la urma, cand impreuna cu Adrian Hogiu, Cornel Moldovan, Ovidiu Oroianu si Calin Musteata am plecat sa cucerim Pietrosul din Rodnei, pentru noi toti fiind o premiera acest varf, moment pe care l-am marcat asa cum se cuvine sus pe varf, cu o supa ca la mama acasa facuta de Calin din care am "baut" fiecare cate putin.
 
Foto 2. Statia Meteo

Foto 3. Lacul Iezer

Foto 4. greu la deal

Ajunsi in Borsa ne inscriem pe banda albastra (imediat la dreapta dupa Spital), mergem putin cu masina pe drumul forestier (proaspat asfaltat), defapt pana la manastire dupa care parasim "motorul" si ii dam la deal plini de emotie, cu gura pana la urechi de fericire, glume, alte alea, cum se obisnuieste la noi :D
Ajungem la Statia Meteo in jurul orei 13, ramanem uimiti de cati turisti sunt cu cortul acolo, turisti care urca sau coboara de pe Pietrosul, aceasta denota faptul ca lumea inca iubeste muntele, miscarea...inca speram ca "motoarele" vor sta in garaj mai mult...
Dupa ce parasim Statia Meteo, ne minunam privirea cu Lacul Iezer (Lacul care seamana cu harta Romaniei), lac de care eu personal m-am indragostit ... zona aceasta este plina de rosu (rhododendron), iar dupa o sedinta foto bine meritata urcam incet dar sigur pe o poteca care seamana cu Transfagarasanul, exceptie facand Ovidiu care a ramas in urma , cred eu , pentru a aveam mai mult timp sa admire natura :D

Foto 5. Lacul Iezer vazut de sus are forma hartii Romaniei

Foto 6. o mica, mare marmota

Ajunsi in creasta ceata ne surprinde, nu prea avem vizibilitate asupra imprejurimilor...dar ne continuam drumul spre cei 2303 m., ne bucuram de prezenta unor membri din CAR Universitar Cluj, intalniti acolo.
Dupa ce marcam momentul cu o "zama" a la Calin, facem poza de grup si coboram, nu inainte sa savuram un Bucegi in Rodnei.
La coborare subsemnatii Cornel si Ovidiu desi erau ultimii ajung la masina primii, pe niste scurtaturi bine ascunse insa descoperite pe moment de cei doi  si ne surprind frumos cu jumatate lebenita halita.
Am parcurs in jur de 20 km cu dus-intors pe aceleasi poteci (7 ore de drumetie). Desi vroiam sa coboram pe Piciorul Mosului din cauza vremii nu am vrut sa riscam.

A fost o tura pe cinste. Tineti Aproape!

Pentru mai multe poze click aici

Foto 7. feciorii

Foto 8. covor rosu (rhododendron)


 Foto 9. Cristi tu de ce nu ai bete?

Foto 10. in ceata totala

18 iunie 2014

Din Vatra Dornei pana in Pasul Rotunda cu bicicleta prin Muntii Suhard (14-15 iunie 2014)

Ce sa iti doresti intr-un weekend mai fain decat un biciclit pe drumurile pastorale ale Suhardului, un circuit in care la sfarsit sa te uiti la GPS si sa nu iti vina sa crezi ca in doua zile ai pedalat, impins, dus in spate bicicleta in 210 km.
La acest plan "diabolic" mi-au raspuns increzatori in fortele lor proprii, urmatorii serifi: Calin Musteata (Domn Invatator al nostru), Cristian Pop (un prieten de nadejde) si Florin Olteanu (in viata mea nu am facut asa ceva).

Ziua 1 (14 iunie 2014): Sambata dimineata, o dimineata superba, punct de intalnire la ora 07:00 in fata monumentului Eroilor din Prundu Bargaului. Din 4, 3 sosesc la timp, Florin Olteanu insa face ce face si intarzie vre-o 20 de minute bune asa ca abia la 07:30 dam prima pedala inspre primii kilometrii (62 de km doar pe asfalt) pana in Vatra Dornei unde ajungem dupa nici mai mult nici mai putin de 4 ore. 

Dupa 4 ore bune de pedalat oricui ii sade bine trebuie sa si manance ceva, zis si facut, asa ca dupa ce intram in Vatra Dornei tragem pe dreapta la un restaurant unde comandam 4 Meniu Zilei cu 12 RON/meniu. Inainte de asta insa hai cu berea (cu lamaie, de care nu mi-o tihnit asa ca am baut foarte putin) si cum la unii foamea e mare, da-i cu pita goala pana la sosirea celor de-ale gurii.

Pofta mare!....si la drum pana la Unicarm unde ne aprovizionam cu ceva carnati, paine si alte cele.

Cam atata din pauza binemeritata, e timpul sa intram oficial in traseul de creasta.

Foto 1. START Feciori

Foto 2. Vatra Dornei

Foto 3. pe drumurile Suhardului

Foto 4. privind la Ousorul nostru drag si golas

Marcajul banda albastra incepe exact din dreptul Motelului Runc si la inceput urca pe treptele motelului, dupa care se pierde prin padure intr-o urcare usoara pe Culmea Runcului pana in Sesu Muntelui (1226 m alt.) unde ne intersectam cu marcajul cruce albastra ce urca inspre Vf. Ousor de la mijlocul drumului dintre Argestru si Iacobeni. Deja am urcat mai bine de 400 de m diferenta de nivel.

Din Sesu Muntelui urmeaza o portiune de plat dupa care coborare pana intr-o poiana la o stana unde suntem intampinati de latratul cainilor. Ousorul il lasam mult in stanga noastra si ne continuam drumul prin padure in urcare pana pe Vf. Iacob (1322 m alt.) ca mai apoi sa urmeze o coborare tare faina pe Picioru Stegii si inainte sa ne oprim pentru o pauza mai lunga de masa urmeaza un push bike pana pe Muntele Tarnita (1542 m alt.) unde ne intalnim si cu doi ciobani cu care ne dam la povesti, aici luam si masa mult asteptata.

Suntem constienti ca foarte mult nu mai avem pana la Schitul Sf. Cruce, locul de odihna pentru sambata seara si dupa ce ocolim un varf fara nume prin stanga lui si mai apoi Vf. Faraoane (1715 m alt.) prin dreapta lui mai pedalam ce pedalam pana ce intr-un final zarim si Schitul. A fost unul din cele mai asteptate momente.

Punem punct primei zile la ora 18:00 dupa 85 de km si dupa ce ajungem la Schit si ne facem onorurile, mancam ceva, ne punem la orizontala inca de la ora 19:00 deoarece a doua zi trebuia sa fim cat mai odihniti. Ne astepta o zi grea, cu trezire la ora 05:00 si vreo 125 de km de pedalat. Noapte buna!

Foto 5. no hai copiii

Foto 6. soro, ce-i si cu astia pe aici!?



Foto 7. Vf. Faraoane (1715 m alt.)



Foto 8. Schitul Sf. Cruce, loc de odihna

Foto 9. poza de grup la finalul primei zile

Ziua 2 (15 iunie 2014)...la 5 suntem in picioare si bine facem deoarece avem parte de un rasarit de nota 10. De mult nu am mai prins un rasarit asa frumos. O luam din loc la ora 05:30 dupa ce ne luam adio de la calugari cu un Doamne Ajuta, avem mare nevoie.

Ne scufundam incetu cu incetu in racoarea diminetii si pedalam cu spor. Pana la Lacul Icoana (daca si balta aia e lac, atunci ce sa zic de balta din fata casei mele) totul decurge conform planului si rand pe rand ocolim cand prin dreapta cand prin stanga urmatoarele doua varfuri: Vf. Batca Tarsului (1548 m. alt.) si Muntele Sveitaria (1562 m. alt.). De la Lacul Icoana urmeaza o coborare pe drumurile Muntelui Obcina Diecilor super faina prin padure pana in Saua Diecilor, asa da coborare la inceput de zi. Aici dam de inca o stana (nici nu mai stiu a catea) unde bineinteles avem de furca cu cainii care latra necontenit.

De la stana ne asteapta o urcare grozava pana pe Vf. Diecilor(1631 m alt.) unde ajungem in jur de ora 09:00. Aici punem si de micul dejun, nu de alta dar de la 05:30 nu am mancat absolut nimic si plus de asta am depus si efort. Ne bucuram de priveliste, de soare, de linistea diminetii, totul intr-un cuvant este Tihna. De pe Vf. Diecilor nu scapam de urcare si dupa ce coboram nu foarte mult, ne pierdem iar prin padure inainte de o urcare grozava pana pe Vf. Pietrele Rosii (1773 m alt.). pe care reusim sa il "cucerim". Avem o prima panorama grozava asupra Varfului Omu cu ai sai 1932 m alt. pe care urmeaza sa il urcam desi initial trebuia sa il ocolim prin stanga si sa urcam fara biciclete pe el.

Foto 10. a doua zi dis de dimineata

Foto 11. meditatie

Foto 12. drumuri si iar drumuri

Foto 13. oglindire in Lacul Icoana

De pe Pietrele Rosii urmeaza cea mai urata parte a turei. Daca pentru inceput coborarea printre jnepeni este destul de buna, la un moment dat cararea se pierde printre jneapan netaiat, mai mare de 2 m inaltime. No dragilor ce e de facut!? Eu las bicicleta si inaintez cativa metri ca sa vad unde se termina cararea si spre bucuria noastra dau de luminita de la capatului jneapanului, respir usurat si ma intorc sa le zic colegilor. Asadar pe aproximativ 50 de m pur si simplu ne chinuim cum putem sa trecem  printre, peste jneapanul imens atat pe noi cat si bicicletele.

Trecem mai zgariati, mai nebuni de cap dar nu ii bai am patit noi si mai grave. Stim ca urmeaza Vf. Omu si daca tot am ajuns pana aici musai sa urcam pe Omu. Facem ce facem si urmam marcajul care credeam noi ca ocoleste varful, dar surpriza marcajul nu ocoleste varful ci urca direct pe el. No na povesti. Da-i cu bita in spate pe o galma plina de bolovani. Ajungem pana la urma pe Vf. Omu la 1932 m alt. cu bicicletele si dupa cateva poze ne bucuram (unii) de lunga coborare de pe varf pana la 1700 si ceva de metri alt.

De aici si pana in Pasul Rotunda unde ajungem la ora 13:00 ocolim prin stanga Vf. Cociorbii (1593 m alt.), trecem pe langa o stana, mai urcam cativa metrii buni pana deasupra Poienii Rotunda si apoi ne dam drumul fain frumos la vale unde ne oprim in Pasul Rotunda. Am facut-o si pe asta! am facut creasta Muntilor Suhard pe banda albastra din Vatra Dornei pana in Pasul Rotunda (51 de km cu diferenta de nivel de nivel cumulata de peste 5500 de metri).

Foto 14. Omule, Omule

Foto 15. Poza de grup pe Vf. Pietrele Rosii






Dupa ce mancam de amiaza, ne bucuram de lunga si frumoasa coborare din Pasul Rotunda in satul Valea Mare si mai apoi de portiunea de plat pana in Satul Sant. 

Din Sant urmam drumul ce traverseaza dealul Magura pana in satul Lunca Ilvei (7,5 km urcare-7,5 km coborare), drum care te scoate chiar la intrare in sat. De la iesire din Lunca Ilvei mai urcam 600 de metri diferenta de nivel in 18 km, o urcare foarte lina, pe un drum forestier mult mai bun decat ultima data pana in Piatra Fantanele. De aici si pana acasa nu mai avem decat 25 de km aproape numai si numai coborare. 

Ajungem cu bine in locul de unde sambata dimineata am dat Start acestei "aventuri" si oprim si GPS-ul care ne indica 125 de km doar pentru duminica.

Adunam si uite asa in doua zile avem urmatoarele statistici: 210 km in doua zile. In prima zi 85 de km, in a doua zi 125 de km. Doua zile pe creasta Muntilor Suhard unde am pedalat, impins, luat bicicleta in spate pe 51 de km cu peste 5500 de metri diferenta de nivel. Am urcat pe cel mai inalt varf al Muntilor Suhard, Vf. Omu (1932 m alt.) cu bicicleta si alte cate varfuri. 

A fost o tura pe cinste pe care va recomand sa o incercati. Pentru ajutor va stau la dispozitie. De repetat tura o sa o mai repet dar cu alte ocazii si cu totul altcumva si cu siguranta cu alti oameni(in mare parte).

Le multumesc celor 3 care mi-au acceptat invitatia in tura nestiind exact ce ii asteapta. 

Alte cateva poze click aici

Sa ne auzim cu bine!

Foto 15. pe Vf. Omu (1932 m alt.)





Foto 16. In Pasul Rotunda


Foto 17. De final..